Unde sunt bărbaţii de altădată?

[FCD în ADN]

Am crescut cu ideea că bărbaţii se gândesc doar la sex. Între timp m-am lămurit că se prea poate ca lucrul ăsta să îi preocupe, nu zic nu. Cert e că nu întotdeauna trec de la gând la faptă.

Când am fost prinsă prima dată că-mi lăcuiesc unghi­ile, am fost avertizată că bărbaţii au un apetit nesănătos. Am primit informaţia ca parte dintr-un fel de kit cu ce nu se face . Nu avem voie la bairam dacă nu luăm notă decentă la teză, nu venim acasă după ora 8 seara orice s-ar întâmpla, nu citim sub plapumă după ora de stingere şi nu lăsăm din mână ceva de care ne-am apucat, până nu îl isprăvim. Şi încă ceva. Nu picăm în plasa băieţilor care ne privesc cu ochi linguşitori de prădător galant, sperând să obţină trofeul ăla ruşinos, ireparabil, infam: sexul nostru.

Vezi bine, pe atunci încă se mai purta ideea că băieţii, viitori bărbaţi, se gândesc numai la asta: cum să ne dea chiloţii jos. Iar minciuna „mă doare capul şi nu pot azi” spusă partenerului prea insistent încă avea un rost. Ce vremuri bune, ce vremuri glorioase, ce vremuri… Am băgat atunci la cap ideea că trebuie să mă feresc de ei şi să nu cedez când mi-or susura la ureche şoapte zemoase. Eram pusă în gardă: pentru a mă înduioşa să fac sex, s-ar putea să-mi îndruge tot felul de bazaconii, cum ar fi că, dacă nu o facem după ce ne-am ţinut de mână toată ziua, ar putea să se îmbolnăvească grav sau, în cazuri mai speciale, chiar să şi moară. Am făcut întocmai: am fugit de băieţi şi de propunerile lor cât am putut.

M-am împiedicat doar când a fost cazul. Problema este că am tot continuat să mă feresc până am crescut mare şi m-am prins că degeaba suflu eu în toate iaurturile ce poartă pantaloni. Odată ajunsă femeie în toată firea, am constatat pe propria-mi piele, dar şi pe pielea prietenă a unui număr important de alte femei că, dacă vorbim despre sex, uneori trebuie într-adevăr să fug în continuare. Dar nu de bărbaţi, ci după ei. Unde spuneaţi, mamelor, că sunt bărbaţii ăia care ne privesc de prin cotloane cu ochii mijiţi de gânduri rele, dar de fapt bune? Unde sunt toţi bărbaţii ăia care numai la asta se gândesc? Căci uite, în viaţa de om mare nu s-ar părea că ei doar cu asta se ocupă, cu gestionarea imperioasei dorinţe sexuale. Nu de puţine ori lucrurile stau taman de-a-ndoaselea: eu trebuie să-i conving cu tot felul de argumente bine ticluite pentru a-i face să mi se dăruie trupeşte.

Există, slavă cerurilor, bărbaţi şi bărbaţi. Noroc cu fustangiii care mai spală ruşinea speciei şi cresc media actelor sexuale pe cap de bărbat tânăr şi sănătos. Ei încearcă o stare de alertă permanentă şi nu pot trăi fără să intre într-o femeie, să se mai liniştească puţintel, astfel că se dau peste cap să o cucerească şi să o facă să le leşine în braţe. Se îmbracă iscusit, se parfumează discret după ureche, îşi fac freza după ultimele canoane agreate de modă şi ies în oraş la pândă. Adoră să îşi ochească iscusit prada, să o separe de turmă, să o apuce ferm de mână, să o ducă degrabă acasă şi să o înghesuie brusc şi des între cearşafuri. Îi vezi din prima cum le sclipesc ochii în cap de interes.




Le plac toate femeile, blonde sau brune, şi asta aduce cu sine şi nişte bătăi de cap. Însă măcar sunt interesaţi de subiect şi se potrivesc descrierii de mamifer de parte bărbătească. Apoi mai avem o categorie de bărbaţi care nici nu rup hainele de pe tine animaţi de dorinţa sexuală, dar nu pot fi numiţi nici indiferenţi. Sunt bărbaţii normali. Ei sunt mari amatori de partenere stabile, pe care le iubesc cu o frecvenţă bună şi toată lumea e mulţumită. Sunt soţi şi taţi de familie, bărbaţii pe care i-am vrea alături multe dintre noi. Însă aceste două categorii, cu libido din categoria medie şi peste medie, nu sunt singure pe lume. Vine tare din spate o specie nouă, vai mie!

Cu noi coexistă acum la serviciu, printre rafturile de la supermarket, cu o bere în mână la concerte, mâncând manierat la restaurante şi zbenguindu-se pe plajă, o grupare serioasă de bărbaţi care arată la fel ca cei despre care am învăţat la biologie. Se deghizează mimetic, ingerează acelaşi tip de hrană, utilizează aceleaşi convenţii de limbaj şi nu sunt modificaţi din punctul de vedere al designului corporal. Însă ceva-ceva tot este în neregulă: nu se prea omoară după sex. Iar când doamnele sunt cele care, uimite de aşa dezinteres, ajung să îi vâneze cu lasoul, nu se lasă uşor. Se mai gândesc. Ce atâta tevatură pentru puţin sex? Sunt bărbaţii care, dacă reuşesc să se conecteze la internet în locul în care au ajuns, înainte de a muşca dintr-o bruschetta, se lasă seduşi de tehnologie şi notificări şi nu mai au ochi pentru altceva.

Orice ecran legat la nişte butoane este pentru ei mai savuros decât o femeie goală. Ei se prezintă frumos, ca pentru o împerechere iminentă, dar când pun mâna pe o tabletă nouă sunt deja în al nouălea cer. Nu mai au nevoie să-şi dea boxerii jos şi să se angajeze în acte de altfel murdare, care presupun timp, cheltuială şi potenţiale bătăi de cap după. În plus, ei respectă prea tare femeia pentru a o pângări cum se cuvine şi preferă să discute cu ea filozofii. Dacă îi întrebi, ei ar face sex, sigur că da. Doar că azi sunt puţin răciţi şi nu se simt în vigoare şi nu vor să te contamineze şi pe tine.

Mâine au de lucrat prea mult şi vor fi obosiţi şi au decis că vor să doarmă mult în weekend. Luni este meci şi masculinitatea neconsumată pe cale naturală urlă în ei şi de-aia nu se pot dezlipi de canapea şi de fraţii lor de pe ecran care fac sport. Marţi se luptă pe viaţă şi pe moarte cu presiunea atmosferică neprielnică şi o karma îndoielnică. La începutul unei relaţii mai reuşesc să se achite cu chiu cu vai de responsabilităţile sexuale, astfel încât tu, optimistă fiind din fire, poţi chiar să-i consideri normali. Dar apetitul păleşte văzând cu ochii şi se lasă dus de prima boare de vânt.

Şi apoi degeaba îmbraci tu, rând pe rând, top zece cele mai sexy lenjerii de pe faţa pământului şi te ungi cu celebre loţiuni de corp afrodiziace. El rămâne nemişcat precum un căluţ de lemn cu care nu se mai joacă nimeni. Poţi să te lipeşti de pantalonii lui, pisică de rasă drăgăstoasă, sau să te oferi să-i faci un masaj la picioare, cu speranţa că lucrurile vor degenera. El o să mulţumească frumos şi o să se bucure de răsfăţ, dar sunt slabe speranţe să rămână apoi gol puşcă. Tocmai a început un nou sezon din serialul preferat.

Concluzia ar fi să încercăm să-i recunoaştem pe bărbaţii ăştia de departe şi să ne ferim de ei, căci sunt tare plicticoşi. Şi acum mă întorc tot la mame, aceste fiinţe minunate. Poate că ele îşi vor adapta discursul şi îşi vor informa corect fetele asupra realităţilor pieţei de potenţiali parteneri din anii 2000 +. Bărbaţii nepăsători şi comozi în pat există, îşi îngroaşă constant rândurile şi câştigă adepţi.